sunetul de metal inecat in bataia inimii
privirea inca vie,intreband "tu nu vii?"
valul cenusiu acoperind licarirea ochiilor in viata
simtind trupul pustiu si alb cum ingheata
vanturile pustietatii alergand prin vene
tragand insetate sangele dupa ele
rosu aprins inecand suflarea trupului
spaland secile vene ale panantului
si mainile imi cad fara viata pe langa haine
dorind sa trezesc un sentiment ce inca doarme
sa simt lacrimi fierbinti, pe obraz sa se prelinga
dar e frig,prind fulgi in palmele-nghetate...a inceput sa ninga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu